Solidaritatea este esențială pentru redresarea în urma pandemiei de COVID-19 și pentru un viitor mai bun și sustenabil

Pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului 2021, conversațiile noastre zilnice sunt, în continuare, dominate de subiectul COVID-19, de cea mai recentă variantă a sa tot mai răspândită – Omicron –, de dozele de rapel, de eficiența vaccinului și de noile măsuri de limitare a mișcării persoanelor și restricții. Cu toții am fost afectați de pandemie și de consecințele sale. S-au înregistrat milioane de vieți pierdute. La fiecare nou val, ne temem că nu vom putea oferi asistență medicală celor care au nevoie de ea. Riscurile și costurile umane și sociale sunt reale.

În 2021, Europa a fost marcată și de inundații devastatoare în mai multe țări, precum și de incendii forestiere în partea sudică. Din păcate, aceasta nu ne surprinde deloc. Cercetările, inclusiv cel mai recent raport al nostru privind riscurile climatice, indică o frecvență și o severitate din ce în ce mai mari ale acestor fenomene extreme, ca urmare a schimbărilor climatice. Aceste fenomene ne afectează sănătatea și bunăstarea și reduc totodată reziliența naturii. Este evident că trebuie să ne adaptăm și să depunem toate eforturile pentru a reduce la minimum creșterea temperaturilor medii de la nivel global. Chiar și zecimalele unui grad Celsius contează. Aceste aspecte au fost reflectate în COP organizată la Glasgow anul acesta, care a dus la finalizarea cadrului de reglementare al Acordului de la Paris și a contribuit la menținerea aspirațiilor privind obiectivele Acordului de la Paris și a ambiției de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.

Ambițiile Europei în ceea ce privește politicile sunt tot mai mari

Anul 2021 nu a fost marcat doar de pandemie și de fenomenele meteorologice extreme. Un număr foarte mare de inițiative politice au fost prezentate în Europa în vederea realizării viziunii descrise în Pactul verde european, inclusiv Planul de acțiune privind reducerea la zero a poluării, noua Strategie privind adaptarea la schimbările climatice, Strategia pentru păduri și, cel mai recent, Strategia privind solul.

Unul dintre cele mai importante eforturi politice din cursul anului a fost Legea europeană a climei, angajamentul cu caracter juridic obligatoriu al Uniunii Europene de a realiza neutralitatea climatică și de a deveni rezilientă la efectele schimbărilor climatice până în 2050, precum și de a-și reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % sub nivelurile din 1990 până în 2030, ca etapă intermediară în procesul de realizare a neutralității climatice. Pentru a realiza obiectivul de 55 %, Comisia Europeană a propus mai multe inițiative, numite și pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”.

Pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55” constă într-un set de propuneri interdependente privind stabilirea prețurilor, obiectivele, normele și măsurile de sprijin pentru realizarea schimbării transformatoare necesare. A fost dintotdeauna evident că transformarea economiei sau a societății Europei în vederea realizării neutralității climatice nu este o sarcină ușoară, iar pandemia și redresarea în urma acesteia ar putea chiar să îngreuneze aceste eforturi.

Cu toate acestea, cel mai recent raport al nostru intitulat „Trends and projections” (Tendințe și previziuni) arată că reducerea cu 55 % până în 2030 este un obiectiv realizabil. Europa poate atinge acest obiectiv cu eforturi și politici suplimentare. Noul nostru site Climate and Energy in the EU (Clima și energia în UE) oferă informații detaliate despre progresul înregistrat de statele membre ale UE în vederea realizării obiectivelor lor pentru 2030.

Alegeri dificile: răspunsul este solidaritatea socială

Încă ne confruntăm cu consecințele economice ale crizei provocate de pandemia de COVID-19. Întreruperea bruscă a multor activități economice din cauza măsurilor de limitare a mișcării persoanelor asociate cu pandemia de COVID-19 a dus la creșterea șomajului sau la subocupare, a redus producția și a exercitat presiuni asupra fondurilor publice. În prezent, se observă o revenire neașteptat de puternică a creșterii economice după recesiunea inițială, dar și perturbări ale comerțului global.

Între timp, prețurile la energie cresc, chiar înainte de lunile de iarnă. În special, prețul gazelor a atins un nivel record – cu până la 10 ori mai mare decât cu un an în urmă. Multe țări europene se bazează pe gazele naturale, iar creșterea prețului a fost resimțită în numeroase gospodării. Aceasta ar putea duce la utilizarea unor combustibili mai poluanți, precum cărbunele, sau, pur și simplu, la sărăcie energetică. Într-o perioadă în care reducerea activității economice înseamnă venituri fiscale mai mici și cheltuieli publice mai mari din cauza faptului că asistența medicală și cheltuielile cu șomajul exercită presiuni suplimentare asupra finanțelor publice, astfel de decizii politice nu sunt deloc ușoare.

Având în vedere dificultățile cu care ne confruntăm, ar trebui să ne temperăm ambițiile sau să ne încetinim eforturile? În niciun caz.

Amânarea acțiunilor sau lipsa de acțiune nu vor face să dispară provocările cu care ne confruntăm. Dimpotrivă, este foarte probabil ca orice întârziere să ducă, pe termen lung, la costuri sociale și sanitare mai mari. În schimb, orice progres înregistrat în eforturile legate de climă și de mediu poate oferi câștiguri concrete. De exemplu, aerul mai curat a contribuit la salvarea a sute de mii de vieți în Europa. Dacă am fi atins nivelurile din orientările mai stricte ale Organizației Mondiale a Sănătății, am fi putut evita 170 000 de decese premature în 2019. În egală măsură, putem întreprinde acțiuni climatice, abordând totodată costurile sociale și ajutându-i pe cei mai afectați.

Indiferent de cât de dificile ar putea fi deciziile noastre de zi cu zi în 2022, ar trebui să dăm dovadă de suficient curaj pentru a ne continua eforturile în vederea realizării obiectivului privind sustenabilitatea prevăzut în Pactul verde european și pus în aplicare prin pachetele legislative, precum pachetul legislativ „Pregătiți pentru 55”.

Soluția constă în solidaritatea socială. Europa a implementat deja unele mecanisme de finanțare pentru a-i ajuta pe cei afectați. Trebuie să consolidăm această componentă socială a eforturilor noastre și să abordăm inegalitățile sociale care ar putea fi generate de tranziția economică. Eu cred că împreună putem construi un viitor mai bun pentru noi toți.

Vă invit să profităm de cele 12 luni care urmează pentru a ne intensifica ambiția de a face din 2022 anul solidarității, al curajului și al speranței.

Editorial publicat în buletinul informativ al AEM din decembrie 2021