următorul
anteriorul
articole

Article

Interviu - Care este rolul biomasei în ambițiile de sustenabilitate ale Europei?

Schimba limba
Article Publicată 2024-07-03 Data ultimei modificări 2024-07-03
6 min read
Photo: © Michelle Kirsimäe, Well with Nature /EEA
Uniunea Europeană și statele sale membre pun din ce în ce mai mult accentul pe biomasă și pe modul în care aceasta poate sprijini tranziția către o economie sustenabilă și neutră climatic. Am intervievat-o pe Katarzyna Kowalczewska, expert AEM în agricultură și integrarea folosinței terenurilor, a schimbării folosinței terenurilor și a silviculturii (LULUCF), despre recenta publicație a AEM „Problema europeană a biomasei” și despre motivele pentru care acest subiect necesită o analiză atentă din partea factorilor de decizie politică.

Ce este biomasa și de ce este importantă pentru obiectivele de mediu și climatice?

Biomasa este un termen folosit în multe contexte diferite. În contextul recentului Raport al AEM, biomasă înseamnă toate tipurile de vegetație care formează ecosisteme, sechestrează carbon și furnizează alimente și materii prime pentru o gamă largă de biomateriale. Aceste materiale se folosesc în multe sectoare, de exemplu în construcții, energie, transporturi, industria mobilei și a textilelor. Biomasa poate fi, de asemenea, reutilizată și reciclată pentru o folosire optimă a materialelor și produselor pe bază de biomasă în raport cu valoarea lor economică și de mediu.

Există o concurență puternică pentru biomasă, deoarece același tip de biomasă poate avea utilizări finale și funcții multiple, inclusiv pentru natură și biodiversitate. Biomasa elimină CO2 din atmosferă și stochează carbonul atât în biomasa vie, cât și în produsele din biomasă. Biomasa înlocuiește materialele fosile și minerale cu materiale și produse bazate pe biomasă, ceea ce poate reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Biomasa trebuie, de asemenea, refăcută spre binele naturii și biodiversității pentru a păstra diversitatea peisajelor europene.

Pactul verde european prevede ca biomasa să îndeplinească mai multe roluri în legătură cu: securitatea alimentară și energetică, ocrotirea naturii, reducerea poluării, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la ele. Modul în care aceste roluri se vor consolida reciproc în cele din urmă sau vor concura unele cu altele rămâne de stabilit și depinde în mare măsură de stimulentele politice instituite și de aplicarea politicilor.

 

Care a fost scopul raportului AEM privind biomasa?

Ideea raportului a apărut în urma unor discuții între colegii din AEM care lucrează pe diverse teme în cadrul agenției. Am constatat că, în cadrul domeniilor tematice de lucru, analizăm biomasa din perspective diferite. Am mai constatat că, de fapt, nu știm de câtă biomasă ar fi nevoie pentru a atinge obiectivele Pactului verde european și dacă cererea de biomasă în constantă creștere poate fi satisfăcută în mod sustenabil din UE.

Prin urmare, am hotărât să strângem date despre originile și fluxurile de biomasă în scopul unei mai bune conștientizări a numeroaselor roluri și funcții ale biomasei. De asemenea, scopul a fost de a înțelege mai bine beneficiile auxiliare și soluțiile de compromis și de a le plasa în contextul politicilor UE, precum și legătura dintre ecosisteme, sechestrarea carbonului, producția și consumul de biomasă. Prin faptele și analizele furnizate, raportul AEM privind biomasa poate fi utilizat pentru a facilita discuțiile între diferite părți interesate pe mai multe teme legate de biomasă.

 

Cum se folosește în prezent biomasa în UE-27? Care sunt principalele tendințe?

Aprovizionarea UE cu biomasă se face majoritar din producție UE, iar principalele două categorii examinate în raportul nostru sunt biomasa agricolă și biomasa lemnoasă forestieră.

Potrivit ultimelor date privind fluxurile de biomasă din UE ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), peste jumătate din biomasa agricolă se folosește ca furaje și așternut și doar aproximativ 13 % pentru alimente de origine vegetală destinate consumului uman. Printre utilizările minore se numără biocombustibilii, fibrele și materialele. Aproape o cincime din biomasa agricolă are utilizări necunoscute, ceea ce reprezintă o lipsă importantă de cunoștințe pentru analiza amprentei lăsate de diferitele utilizări.  

Biomasa lemnoasă se folosește ca material de construcții, mobilier și alte produse din lemn, pentru hârtie și ambalaje și ca sursă de energie. În UE, consumul de energie din surse regenerabile este dominat de biomasă. În 2021, biomasa reprezenta peste jumătate din consumul final brut de energie regenerabilă din UE. Între 2000 și 2020, în aproape toate statele membre a crescut considerabil utilizarea biomasei solide în producerea de bioenergie, în special a biomasei lemnoase. Diferite tipuri de biomasă lemnoasă contribuie la bioenergia prin combustie.

 

Care sunt principalele dificultăți în gestionarea biomasei?

Principala dificultate este faptul că, potrivit cercetărilor științifice, nu va fi disponibilă suficientă biomasă provenită din UE pentru a îndeplini toate rolurile preconizate în Pactul verde european în viitor. Oferta de biomasă rămâne limitată de suprafața de teren, de creșterea vegetației, de schimbările climatice și de comerțul mondial. Întrucât există cereri din ce în ce mai mari și contradictorii de folosire a biomasei în diferite sectoare, inclusiv pentru ocrotirea naturii, trebuie să stabilim prioritățile utilizărilor biomasei. Ca atare, părțile interesate vor trebui să înțeleagă și să discute diverse compromisuri între atingerea obiectivelor de politică și modul de utilizare a biomasei disponibile în prezent, protejând în același timp aprovizionarea viitoare.

Diferitele tipuri de producție și utilizare a biomasei au impacturi diferite asupra ecosistemelor și, prin urmare, este nevoie de o abordare mai integrată a gestionării biomasei. Acest lucru se datorează și faptului că, în general, starea ecosistemelor care furnizează biomasă nu este bună și se deteriorează, iar pădurile, ca absorbant de carbon, pe care ne bazăm atât de mult pentru a îndeplini obiectivele climatice pentru 2030 și 2050, înregistrează în ultimii ani o tendință de reducere. Pentru a complica și mai mult problema biomasei, sectoarele producției primare, cum sunt agricultura și silvicultura, se confruntă deja cu efecte ale schimbărilor climatice care amenință și mai mult absorbanții de carbon și producția de biomasă.

Intervențiile de politică privind folosința terenurilor și amenajarea teritoriului, în special cele cu efect asupra pădurilor și agriculturii, vor produce rezultate în următoarele decenii. Planificarea pentru 2030, 2050 și mai departe înseamnă decizii care trebuie luate de astăzi.

 

Cum afectează schimbările climatice producția de biomasă, de exemplu culturile și pădurile, în UE-27?

Schimbările climatice afectează producția de biomasă din agricultură și de pe terenurile împădurite din UE atât prin deplasarea zonelor climatice – care include și schimbări de temperatură și de precipitații – schimbări în sezoanele de creștere, cât și prin creșterea frecvenței și gravității evenimentelor extreme. Aceste schimbări au avut atât efecte pozitive, cât și negative asupra agriculturii și terenurilor împădurite europene și se preconizează același lucru și pe viitor.

Studiile care au analizat tendințele climatice pe termen lung asupra culturilor europene au arătat dovezi de reducere a randamentului culturilor de porumb, grâu și alte cereale din sudul Europei din cauza creșterii temperaturilor, a scăderii precipitațiilor și a decalării anotimpurilor. În alte zone ale Europei, schimbările de temperatură și precipitații au un efect pozitiv asupra anumitor specii de culturi.

Secetele grave și frecvente care au loc în UE au afectat creșterea și stabilitatea pădurilor. Evenimente de acest tip au dus la pierderea habitatului, migrarea speciilor locale și răspândirea speciilor străine invazive și au contribuit la incendiile de pădure. Studiile de prognoză a viitoarelor efecte ale schimbărilor climatice asupra pădurilor sunt neconcludente și prezintă variații mari în funcție de țară, regiune și specie. Acest lucru se explică prin faptul că reacția unei păduri la schimbările climatice poate fi complexă și multidimensională. În general, pădurile cu biodiversitate bogată sunt mai reziliente la efectele schimbărilor climatice decât pădurile monotipice.

 

Care sunt câteva exemple de obiective de politică legate de biomasă?

În cadrul Pactului verde european s-au adoptat recent sau sunt în curs de elaborare un număr mare de acte legislative tematice și transversale relevante pentru producția și consumul de biomasă. Dificultatea este să se asigure că atât politicile UE, cât și cele naționale privind biomasa sunt coerente și examinate atent.

În general, biomasa este necesară în multe feluri pentru decarbonizare, deoarece poate înlocui combustibilii fosili sau materialele de construcții care generează emisii mari de dioxid de carbon. Acest lucru mărește însă cererea de biomasă recoltată, ceea ce, la rândul său, poate determina schimbări ale folosinței terenurilor și poate dăuna ecosistemelor. În același timp însă, obiectivele de eliminare a carbonului recunosc natura ca soluție și solicită o mai bună captare a carbonului în păduri și în alte ecosisteme terestre. Acest lucru poate afecta disponibilitatea biomasei pentru înlocuirea materialelor și a produselor cu emisii mari de dioxid de carbon.

În plus, aspectele legate de producția de biomasă sunt legate de obiective de politică pentru ocrotirea biodiversității și ecosistemelor, care preconizează mai puțini factori de producție externi, practici mai puțin intensive și substanțe chimice mai puțin nocive cu căutarea de soluții bazate pe natură. În general, se preconizează că aceste politici vor favoriza calitatea și cantitatea stocurilor de biomasă rămase în natură, dar și că vor duce la reducerea producției nete de biomasă destinată folosirii în bioeconomie. În plus, tranziția la o economie circulară poate reduce cererea de materiale de biomasă primară și poate mări disponibilitatea biomasei secundare, de exemplu prin reciclare.

După cum se observă, există unele dificultăți în ceea ce privește utilizarea biomasei în raport cu obiectivele Pactului verde european. O anumită utilizare a biomasei poate favoriza un anumit obiectiv de politică, dar poate fi percepută ca fiind în defavoarea altui obiectiv. Raportul nostru își propune să contribuie la dezbaterea politică furnizând fapte și analize.

Ca etape următoare, ne propunem să ne adresăm diferitelor părți interesate și rețelei noastre Eionet cu rezultatele raportului, pentru a înțelege mai bine nevoile de cunoștințe și informații și cum poate contribui mai mult AEM la rezolvarea problemei biomasei.

Katarzyna Kowalczewska

Expert – Agricultură și integrarea LULUCF

Permalinks

Geographic coverage

Temporal coverage

Tag-uri

Tag-uri
Tag-uri biomass
Acţiuni asupra documentului